Lentile roz pentru toata lumea!

Mă uit in jurul meu la toate cîte pot vedea, şi merg cu gîndul acolo unde nu mă poate duce ochiul. Ceea ce văd şi ceea ce înţeleg se poate constitui oricînd ca o supradoză de realitate otrăvitoare pentru conştiinţa mea voioasă. În acel moment mă întreb de ce nu suferim toţi de depresie maniacală. Mă mir că această boală este, totuşi, atît de rară. Şi lor, bolnavilor, mă simt dator să le închin un imn tragic, pentru că ei sînt mai lucizi decît noi toţi. Noi, restul, avem lentile roz.